Manifestări tumori

În continuare, ne vom referi în special la tumorile gliale care apar la adulți – astrocitom, oligodendrogliom, glioblastom – și care, datorită localizării și manierei de evoluție, determină doar o parte din toată paleta de manifestări.

Este prezentă în special în cazul tumorilor de mari dimensiuni, eventual însoțite de edem perilezional, care determină creșterea presiunii intracraniene (hipertensiune intracraniană). De asemenea, se poate datora afectării circulației lichidului cefalo-rahidian (LCR) – hidrocefalie. Cefaleea dată de o tumoră cerebrală este de obicei difuză (tot capul) sau fronto-occipitală, e mai accentuată dimineața la trezire sau după efort fizic, se ameliorează cu analgezice uzuale și după vărsături (cu care se poate asocia).

Se datorează tot hipertensiunii intracraniene, sunt frecvent precedate de cefalee, pe care o ameliorează.

De obicei, nu un vertij adevărat, ci mai degrabă o senzație de „cap tulbure”, din cauza creșterii presiunii intarcraniene.

În glioamele de grad mic, sunt cel mai adesea prima și singura manifestare a tumorii. Pot fi crize generalizate (grand mal) – episoade de pierdere a conștienței, convulsii ale membrelor, cădere, mușcarea limbii și relaxare sfincteriană – sau crize parțiale, în care pacientul fie își pierde conștiența pentru o scurtă perioadă, dar fără cădere, convulsii sau restul manifestărilor (absențe, sau crize petit mal), fie rămâne conștient și are doar manifestări specifice – mișcări necontrolate ale unui membru (crize motorii), senzații ciudate, fără obiect sau de tip halucinații (crize senzitive – vizuale, auditive, olfactive etc.), episoade de tip deja-vu, sau are un comportament bizar, cu mișcări complexe, dar automate, de care nu își aduce apoi aminte (crizele parțiale complexe, zise și crize de lob temporal). După o criză epileptică, pacientul este întotdeauna afectat neurologic – somnolent, pot apărea deficite neurologice tranzitorii gen hemipareză sau tulburări de limbaj, stare confuzională etc; acestea sunt de scurtă durată (câteva ore maxim), se datorează epuizării neuronale și se remit, de obicei, după somn.

Crizele epileptice, sau crizele comițiale, cum mai sunt denumite, apar datorită unui proces de iritație a creierului afectat de tumoră. Sunt mai frecvente în tumorile de grad mic decât în cele maligne, cel puțin la debut. În evoluția bolii, reapariția crizelor epileptice la un pacient tratat (operație – radioterapie – chimioterapie citostatică) sau apariția lor de novo semnifică, de regulă, o recidivă tumorală. Din acest motiv, preferăm să nu administrăm medicație antiepileptică mai mult decât este strict necesar (3-6 luni postoperator) – pentru a nu masca o recidivă.

Sunt modificări complexe ale proceselor psihice superioare (atenția, memoria, afectivitatea, comportamentul social, sexual, capacitatea decizională etc), din cauza dezvoltării tumorii. Sunt mult mai frecvente decât se crede, în general, dar sunt greu de diagnosticat deoarece presupun administrarea unei baterii complexe de teste neuropsihologice de către personal specializat, ceea ce poate fi adesea dificil de realizat în condiții clinice. Cele mai frecvent diagnosticate sunt alterări ale atenției, ale memoriei de lucru și ale afectivității (depresie sau euforie), dar la o examinare atentă se pot descoperi mult mai multe, în special la pacienții cu tumori maligne, cu creștere rapidă.

Incidența diferitelor manifestări clinice într-o serie de 105 pacienți cu glioame de grad înalt: