Radioterapia în tratamentul glioamelor maligne

Articol semnat de Dr. Gabriel Rîcu, medic specialist radioterapeut

Alături de intervenția chirurgicală și de chimioterapie, radioterapia face parte din arsenalul disponibil pentru tratamentul glioblastomului și al altor tipuri de tumori cerebrale.

Trecerea fasciculului de iradiere prin țesutul tumoral produce leziuni la nivelul ADN-ului celulelor tumorale aflate în diviziune, aceste leziuni determinând moartea imediată sau după o perioadă de timp (la următoarea diviziune) a celulelor canceroase.

De obicei, iradierea se administrează după intervenția chirurgicală începând după aproximativ o lună, pentru a permite în acest timp vindecarea plăgii chirurgicale. În cazurile în care intervenția chirurgicală, din diverse motive, nu se poate efectua, radioterapia poate fi administrată după biopsia formațiunii tumorale și confirmarea diagnosticului histopatologic. În situații excepționale, când nici biopsia nu poate fi efectuată, pe baza informațiilor imagistice (RMN, CT) și clinice se poate stabilii indicația pentru iradiere.

Înaintea inițierii radioterapiei este necesară planificarea tratamentului. Pentru aceasta se confecționează o mască termoplastică ce se mulează pe anatomia regiunii cervicale a pacientului. Scopul acesteia este asigurarea unei poziționări reproductibile de la o ședință de tratament la alta și imobilizarea pacientului pe durata ședinței de iradiere. Cu masca fixată, se efectuează o scanare CT cerebrală fără substanță de contrast ce va folosi la definirea volumelor țintă de iradiat și a zonelor sensibile ce trebuie protejate în timpul tratamentului pentru evitarea efectelor secundare nedorite.

Scanarea CT este apoi fuzionată cu imaginile de la examenul RMN pre- și postoperator pentru o mai precisă identificare a zonei tumorale, a patului postoperator și a structurilor sensibile. Pe aceste imagini, medicul radioterapeut definește toate structurile de interes. Tot el stabilește numărul de ședințe de tratament, doza totală și doza zilnică de iradiere ce vor fi administrate. Cea mai frecventă fracționare a tratamentului se face în 30 de ședințe zilnice a câte 2 Gy fiecare, 5 zile pe săptămână, de luni până vineri, mai puțin sâmbăta și duminica. Mai există însă și alte fracționări ce pot fi folosite în anumite situații: 40 Gy în 15 fracțiuni sau 59,4 Gy în 33 de fracțiuni.

Planul de tratament este preluat apoi de fizicianul medical, acesta urmând să stabilească configurația optimă a fasciculelor de iradiere, numărul acestora, unghiurile de incidență, debitul dozei, viteza de rotație când sunt folosite fascicule rotatorii în așa fel încât să poată fi administrată iradierea țesutului tumoral în condiții de siguranță maximă. După ce planul este finalizat, el este reevaluat împreună cu medicul și administrat în sala de tratament unui dispozitiv “fantomă” ce va măsura dacă ceea ce va fi administrat pacientului este echivalent cu ceea ce s-a calculat cu ajutorul software-ului sistemului de planificare. După această ultimă validare, pacientul poate fi tratat.

De obicei, între ziua în care se efectuează masca termoplastică și scanarea CT pentru planul de tratament și ziua când pacientul poate începe tratamentul trec în jur de 7 – 14 zile, în funcție de complexitatea fiecărui caz în parte.

O ședință de tratament durează, de obicei, aproximativ 10 minute. 6 – 8 minute sunt necesare pentru poziționarea și fixarea pacientului pe masa de tratament, cu ajutorul măștii termoplastice, și verificarea corectitudinii poziționării prin compararea unor imagini radiografice achiziționate cu pacientul în poziția de tratament cu imaginile radiografice de la scanarea CT pentru planul de tratament (poziția de referință pe care s-a planificat tratamentul). După ce ne-am asigurat că suntem în poziția corectă, se administrează tratamentul, care durează aproximativ 2 minute.

Pacientul nu resimte nimic în timpul iradierii; efectele secundare (cefalee, vărsături, accentuarea deficitului neurologic) pot apărea după câteva ore de la administrarea tratamentului și sunt cauzate de accentuarea edemului cerebral în zona iradiată. Pentru evitarea acestuia, este necesară administrarea de tratament antiinflamator și depletiv zilnic. Pacienții care au prezentat crize convulsive trebuie să continue tratamentul anticonvulsivat și pe parcursul iradierii. În a doua parte a tratamentului, poate apărea alopecia (căderea părului) pe o zonă limitată a scalpului; aceasta poate fi reversibilă sau definitivă, în funcție de cât de mare a fost doza de iradiere în zona respectivă. Tardiv, după luni sau chiar ani de la iradiere, pacienții pot prezenta scăderea capacității de concentrare,tulburări de memorie și dificultăți în efectuarea sarcinilor ce presupun atenție deosebită.

Pe durata tratamentului, pacienții nu au restricții deosebite în ceea ce privește regimul de viață: trebuie să aibă activitate fizică zilnică în limite de confort și un regim alimentar variat; trebuie însă să evite șofatul sau activități pentru care focusarea atenției este foarte importantă.

Leave a reply